Învăţătura Lui Balaam.

William Branham.

Citiţi contul integral în...
Epoca Bisericii Pergam.

Apoc. 2:14,
“Tu ai acolo nişte oameni care ţin de învăţătura lui Balaam, care l-a învăţat pe Balac să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel, ca să mănânce din lucrurile jertfite idolilor şi să se dedea la curvie.”

Acum voi doar nu puteţi avea un Nicolait aşezat în biserică şi să nu aveţi această altă învăţătură să vină înăuntru, deasemeni. Voi vedeţi, dacă voi luaţi la o parte Cuvântul lui Dumnezeu şi mişcarea Duhului ca un mijloc de închinare (cei care Mi se închină trebuie să Mi se închine în Duh şi în adevăr) atunci voi va trebui să daţi oamenilor o altă formă de închinare ca un înlocuitor şi înlocuirea se pronunţă Balaamism.

Dacă noi urmează să înţelegem ce este învăţătura lui Balaam în biserica Noului Testament noi mai bine să mergem înapoi şi să vedem ce era ea în biserica Vechiului Testament şi să o aplicăm la acea epocă a treia şi apoi să o aducem sus la prezent. Povestea se găseşte în Numeri Capitolele 22 până la 25. Acum noi ştim că Israel a fost poporul ales a lui Dumnezeu. Ei erau Penticostalii din ziua lor. Ei au luat refugiu sub sânge, ei toţi au fost botezaţi în Marea Roşie şi ei au urcat sus afară din apă cântând în Duhul şi jucând sub energia Duhului Sfânt, în timp ce Miriam, prorociţa, a cântat la tamburina ei. Păi, după un anumit timp de călătorie aceşti copii ai lui Israel au venit la Moab. Vă reamintiţi cine era Moab. El era fiul lui Lot prin una din propriile lui fiice şi Lot în schimb era un nepot a lui Abraham, astfel Israel şi Moab erau înrudiţi. Eu vreau ca voi să vedeţi asta. Moabiţii ştiau adevărul, dacă se ţineau de asta sau nu.

Astfel Israel a venit sus la graniţele Moabului şi au trimis mesageri la împărat zicând, “Noi suntem fraţi. Lasă-ne să trecem prin ţara ta. Dacă oamenii noştri sau animalele noastre mănâncă sau bea ceva, noi vom plăti bucuroşi pentru asta.” Dar împăratul Balac a devenit foarte agitat. Acel cap al grupului Nicolait nu era gata să lase biserica să treacă cu semnele şi minunile ei şi felurite manifestări ale Duhului Sfânt, cu feţele lor strălucind de slava lui Dumnezeu. Aceasta era prea riscant, după cum el putea să piardă câţiva din mulţimea lui. Astfel Balac a refuzat să lase pe Israel să treacă dincolo. De fapt, aşa de mare era teama lui de ei, încât el a mers la un proroc plătit numit Balaam şi i-a cerut să mijlocească între el şi Dumnezeu şi să-i ceară celui Atotputernic să blesteme pe Israel şi să-i facă neputincioşi. Şi Balaam, fiind râvnitor să ia parte în afacerile politice şi să devină un om mare, era doar prea bucuros să facă aşa. Dar văzând că el trebuia să se apropie şi să primească o audienţă de la Dumnezeu ca oamenii să fie blestemaţi după cum el nu putea să o facă el însuşi, el s-a dus să întrebe pe Dumnezeu dacă el putea să aibe permisiunea Lui să se ducă. Acum nu este asta întocmai ca Nicolaiţii pe care noi îi avem cu noi astăzi? Ei blestemă pe fiecare care nu se duc cu ei.

Când Balaam a cerut lui Dumnezeu permisiunea să se ducă, Dumnezeu l-a refuzat. Doamne asta a înţepat! Dar Balac a insistat, promiţându-i chiar mai mare răsplată şi onoare. Astfel Balaam s-a dus înapoi la Dumnezeu. Acum un răspuns de la Dumnezeu ar fi trebuit să fie destul. Dar nu pentru îndărătnicul Balaam. Când Dumnezeu a văzut perversitatea lui, El i-a spus să se ridice şi să meargă. Repede el şi-a înşăuat măgarul şi a plecat. El trebuia să-şi dea seama că aceasta era simplu voia îngăduitoare a lui Dumnezeu şi el nu va fi în stare să-i blesteme dacă el ar fi mers de douăzeci de ori şi ar fi încercat de douăzeci de ori. Cum sunt oamenii astăzi ca Balaam! Ei cred în trei Dumnezei, se botează în trei titluri în loc de NUMELE şi totuşi Dumnezeu va trimite Duhul peste ei aşa cum El a trimis asupra lui Balaam şi ei vor merge înainte crezând că ei sunt exact corect şi aici ei sunt de fapt Balaamiţi perfecţi. Vedeţi, învăţătura lui Balaam. Mergeţi înainte oricum. Faceţi-o în felul vostru. Ei zic, “Păi, Dumnezeu ne-a binecuvântat. Aceasta trebuie să fie în regulă.” Eu ştiu că El va binecuvântat. Eu nu tăgăduiesc asta. Dar aceasta este aceeaşi rută organizaţională pe care a luat-o Balaam. Aceasta este defăimare faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta este învăţătură falsă. Astfel Balaam a mers sălbatic în jos pe drum până când un înger de la Dumnezeu a stat în calea lui. Dar acel proroc (episcop, cardinal, preşedinte, prezident şi supraveghetor general) era aşa de orbit la lucrurile Spirituale de gândul la onoare şi slavă şi bani încât el nu a putut să vadă îngerul stând cu sabia scoasă. Acolo stătea el să blocheze pe nebunul proroc. Măgăruşul l-a văzut şi s-a dat înainte şi înapoi până când în sfârşit i-a zdrobit piciorul lui Balaam către zidul de piatră. Măgăruşul s-a oprit şi nu vroia să meargă înainte. El nu putea. Astfel Balaam a sărit jos şi a început să-l bată. Măgarul atunci a început să vorbească către Balaam. Dumnezeu a lăsat acel măgar să vorbească într-o limbă. Acel măgar nu era hibrid; el era sămânţă originală. El i-a spus prorocului orb, “Nu sunt eu măgarul tău şi nu te-am purtat eu cu credincioşie?” Balaam a răspuns, “Da, da, tu eşti măgarul meu şi tu m-ai purtat cu credincioşie până acum; şi dacă eu nu te pot face să mergi, eu am să te omor... whoa! ce-i asta, să vorbesc unui măgar? Asta-i ciudat, mă gândeam că am auzit măgarul vorbind şi eu i-am răspuns înapoi.” Dumnezeu întotdeauna a vorbit într-o limbă. El a vorbit la sărbătoarea lui Belşaţar şi apoi la Cincizecime. El o face din nou astăzi. Acesta este un avertisment despre judecata care vine curând.

Atunci îngerul a fost făcut vizibil lui Balaam. El i-a spus lui Balaam că dacă nu era măgarul el ar fi mort chiar acum pentru că a ispitit pe Dumnezeu. Dar când Balaam a promis să meargă înapoi, el a fost trimis înainte cu avertismentul ca să spună numai ceea ce i-a dat Dumnezeu.

Astfel Balaam a mers jos şi a aşezat şapte altare pentru animale curate de jertfă. El a ucis un berbec semnificând venirea lui Mesia. El ştia ce să facă ca să se apropie de Dumnezeu. El avea mecanica întocmai corect; dar nu dinamica; la fel ca acum. Nu puteţi voi vedea aceasta Nicolaiţilor? Acolo era Israel jos acolo în vale oferind aceeaşi jertfă, făcând aceleaşi lucruri dar numai unul avea semnele urmând. Numai unul avea pe Dumnezeu în mijlocul lor. Forma nu vă va duce niciunde. Aceasta nu poate lua locul manifestării Duhului. Asta este ce s-a întâmplat la Niceea. Ei au pus acolo învăţătura lui Balaam, nu învăţătura lui Dumnezeu. Şi ei s-au poticnit; da ei au căzut. Ei au devenit oameni morţi.

După ce jertfa a fost făcută, Balaam a fost gata să prorocească. Dar Dumnezeu i-a legat limba şi el nu a putut să-i blesteme. El i-a binecuvântat. Balac era foarte mâniat, dar nu era nimic ce Balaam putea să facă privitor la prorocie. Aceasta a fost vorbită de către Duhul Sfânt. Astfel Balac i-a spus lui Balaam să meargă jos de tot, în vale şi să se uite la părţile lor din spate să vadă dacă nu era posibil vreo cale ca el să-i poată blestema. Tactica pe care a folosit-o Balac este aceeaşi tactică pe care ei o folosesc astăzi. Marile denominaţiuni se uită în jos la grupurile mici şi orice găsesc ei printre ei ca să producă un scandal ei îl aduc afară şi-l strigă. Dacă modernii trăiesc în păcat, nimeni nu spune nimic despre asta; dar să ajungă unul dintre aleşi în necaz şi fiecare ziar îl loveşte de-a lungul ţării. Da, Israel îşi avea părţile lui (fireşti) din spate. Ei îşi aveau partea lor care nu era vrednică de laudă; dar în ciuda imperfecţiunilor lor, prin scopul lui Dumnezeu care lucrează prin alegere, prin har şi nu prin fapte, EI AVEAU NORUL ZIUA ŞI STÂLPUL DE FOC NOAPTEA, EI AVEAU STÂNCA LOVITĂ, ŞARPELE DE BRONZ ŞI SEMNELE ŞI MINUNILE. Ei au fost adeveriţi_nu în ei înşişi, ci în Dumnezeu.

Citiţi contul integral în... Epoca Bisericii Pergam.

Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.

Deuteronom 6:4