William Branham.

Pentru ca voi să înţelegeţi pe deplin mesajul despre Epocile Bisericii mi-ar place să explic diferitele principii care mi-au permis să ajung la numele mesagerilor, lungimea epocilor şi alţi factori implicaţi acolo.

Cheia dată mie de către Domnul cu care am fost în stare să determin mesagerul pentru fiecare epocă este una foarte Scripturală. De fapt aceasta poate fi numită Cheia de boltă a Bibliei. Aceasta este descoperirea pe care Dumnezeu niciodată nu o schimbă şi căile Sale sunt tot aşa de neschimbătoare cum este El. În Evr. 13:8 aceasta zice, “Isus Cristos este acelaşi ieri, azi şi pentru totdeauna”.

Iată aici: un Dumnezeu neschimbător cu căi neschimbătoare. Ceea ce El a făcut la ÎNCEPUT El va trebui să continue să o facă până când aceasta este făcut pentru ULTIMA dată. Acolo nu va fi niciodată o schimbare.

Acum noi ştim exact din Cuvânt care a fost înregistrat de către Duhul Sfânt cum prima, sau biserica originală, a fost fondată şi cum s-a manifestat Dumnezeu pe Sine în ea.

Cuvântul nu se poate schimba sau să fie schimbat deoarece Cuvântul este Dumnezeu. Ioan 1:1, “La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu.”

Astfel, ceea ce era biserica la Cincizecime este etalonul. Acela este modelul. Nu există nici un alt model. Indiferent ce spun învăţaţii, Dumnezeu NU a schimbat acel model. Ceea ce Dumnezeu a făcut la Cincizecime El trebuie să continue să facă până când se încheie epocile bisericii.

Extrase din... Epoca Bisericii Efes.

Şapte biserici în Asia.

Efes.

Cetatea Efes era una dintre cele mai mari trei cetăţi din Asia. Ea era adesea numită cetatea a treia a credinţei Creştine, cu Ierusalimul prima şi Antiohia a doua. Ea era o cetate foarte bogată. Guvernul era Roman dar limba era Greacă.

Extrase din... Epoca Bisericii Efes.

Smirna.

Cetatea Smirna era puţin la nord de Efes la gura Golfului Smirna. Din cauza portului ei foarte minunat aceasta era un centru comercial renumit pentru exporturile ei. Era deasemeni distinsă pentru şcolile ei de retorică, filozofie, medicină, ştiinţă şi clădiri minunate.

Cuvântul Smirna înseamnă, “amar,” fiind derivat de la cuvântul, mir. Mirul era folosit în îmbălsămarea morţilor. Astfel noi avem o dublă semnificaţie aflată în numele acestei epoci. Aceasta era o epocă amară umplută cu moarte.

Extrase din... Epoca Bisericii Smirna.

Pergam.

Pergamum (nume antic) era situat în Mysia, într-un district udat de trei râuri, prin unul care era în legătură cu marea. Acesta era descris ca cel mai ilustru oraş din Asia. Acesta era un oraş de cultură cu o bibliotecă secundară numai la aceea din Alexandria. Totuşi acesta era un oraş de mare păcat, dedat la rituri destrăbălate de închinare la Aesculapius, la care ei se închinau în forma unui şarpe viu care a fost cazat şi hrănit în templu.

Tronul Satanei şi Locul de Locuinţă. Pergam nu era original locul unde Satan (ca privind afacerile umane) locuia. Babilonul a fost întotdeauna literar şi figurativ cartierul lui general. Aceasta era în cetatea Babilon unde închinarea Satanică îşi avea originea.

Extrase din... Epoca Bisericii Pergam.

Tiatira.

Istoric, cetatea Tiatira era cea mai puţin vrednică de observat dintre toate cele şapte cetăţi din Apocalipsa. Ea era situată pe limitele din Mysia şi Ionia. Ea era înconjurată de multe râuri, dar ele erau pline de lipitori. Cea mai lăudabilă caracteristică a ei era că ea era în stare bună financiar datorită breslelor de corporaţie ale olarilor, corturarilor, ţesătorilor, vopsitorilor, cei ce făceau robe, etc. Din această cetate era că Lidia, vânzătoarea de purpură, a venit. Ea era prima convertită Europeană a lui Pavel.

Acum motivul că Duhul a ales această cetate ca una care deja conţine elementele spirituale pentru epoca a patra era din cauza religiei sale. Religia majoră a Tiatirei era închinarea la Apollo Tyrimnaios care era unit cu cultul de închinare al împăratului. Apollo era dumnezeul soare şi următorul în putere după tatăl său, Zeus.

Este cel mai vrednic de notat că tocmai numele Tiatira înseamnă, “Femeie Dominantă.”

Extrase din... Epoca Bisericii Tiatira.

Sardis.

Sardis era capitala Lydiei antice. Ea a trecut din mâinile monarhilor Lydieni la Persieni şi de acolo la Alexandru cel Mare. Ea a fost jefuită de Antiochus cel Mare. Împăraţii din Pergam atunci au urmat la domnie până când au preluat-o Romanii. În timpul lui Tiberius ea a fost pustiită de cutremure şi plăgi. Astăzi ea este un morman de ruine şi nelocuită.

Religia acestei cetăţi era închinarea necurată la zeiţa Cybele. Masivele ruine ale templului încă pot fi văzute.

Extrase din... Epoca Bisericii Sardis.

Filadelfia.

Filadelfia era la şaptezeci şi cinci de mile sud-est de Sardis. Aceasta era a doua cetate mai mare în Lydia. Ea a fost zidită pe câteva dealuri într-un district renumit de crescut viţă. Monedele ei purtau capul lui Bacchus şi figura unei Baccante (preoteasă a lui Bacchus).

Cetatea a suferit dese cutremure de pământ, totuşi durata ei era cea mai lungă dintre cele şapte cetăţi din Apocalipsa. De fapt cetatea încă există sub numele Turcesc de Alasehir, sau Cetatea lui Dumnezeu.

Extrase din... Epoca Bisericii Filadelfia.

Laodicea.

Numele, Laodicea, care înseamnă, “drepturile poporului” era foarte comun şi a fost dat la câteva cetăţi în onoarea doamnelor royale numite astfel. Această cetate era una dintre cele mai importante cetăţi politice şi de înflorire financiară în Asia Mică. Sume enorme de proprietate erau lăsate cetăţii de către cetăţeni de vază.

Aceasta era scaunul unei mari şcoli medicale. Oamenii ei erau remarcabili în arte şi ştiinţe. Aceasta era adesea numită 'metropolis' după cum ea era scaunul judeţean pentru alte douăzeci şi cinci de cetăţi. Dumnezeul păgân închinat acolo era Zeus. De fapt această cetate a fost numită odată Diopolis (Cetatea lui Zeus) în onoarea dumnezeului lor. În secolul al patrulea acolo a fost ţinut un important consiliu bisericesc. Cutremure repetate a cauzat în final complecta ei abandonare.

Extrase din... Epoca Bisericii Laodiceea.

Write the things which thou hast seen, and the things which are, and the things which shall be hereafter;

The mystery of the seven stars which thou sawest in my right hand, and the seven golden candlesticks. The seven stars are the angels of the seven churches: and the seven candlesticks which thou sawest are the seven churches.

Revelation 1:19-20