Înfierea 3.

William Branham.

Citiţi contul integral în...
Poziţia în Cristos.

Iar acum scopul acestor lecţii este să ancoreze pe cei ce au venit deja dincolo în Ţară. Scopul acestui studiu, această Carte a Efesenilor, este să aşeze biserica poziţional unde ea stă absolut în Cristos. Acesta este un model al Vechiului Testament şi al Cărţii lui Iosua, unde Iosua a împărțit. Ultima duminică noi am avut-o, unde Iosua a împărțit ţara la fiecare om. Şi el a făcut-o prin inspiraţie.

-----
Acum, voi aţi putea face lucruri greşit, şi de fiecare dată tu faci ceva greşit tu vei plăti pentru aceea. Da, domnule, veţi secera ce aţi semănat! Dar aceea nu are nimic dea face cu salvarea voastră. Când tu eşti născut din Duhul lui Dumnezeu, tu ai Viaţă Eternă şi nu mai poţi muri aşa cum Dumnezeu nu poate muri. Tu eşti o parte din Dumnezeu, eşti un fiu al lui Dumnezeu.

Eu am fost născut un Branham. Voi îmi puteţi face vreun alt nume, ceva alt nume, dar nu mă va face mai puţin, eu încă sunt Branham. Eu am fost născut Branham, întotdeauna voi fi Branham. Eu voi... Eu aş putea fi aşa de desfigurat într-o zi, strâns cu artrită, să am un accident şi tot sfâşiat încât să arăt ca un animal, dar eu încă voi fi Branham! De ce? Sânge de Branham este în interior.

Aceea-i ce sunteţi voi. Şi atât timp cât Dumnezeu v-a făcut... Acum amintiţi-vă, eu nu vorbesc celor din afara lui Cristos. Eu vorbesc celor care sunt în Cristos. Cum ajungeţi în Cristos? „Printr-un singur Duh!” Majusculă D-u-... care înseamnă: „Printr-un singur Duh Sfânt noi toţi suntem botezaţi într-un singur Trup.” Cum suntem noi... Cum ajungem noi înăuntru? Prin botezul în apă? Cât de dezagreabil sunt cu voi Baptiştilor şi voi Biserica lui Cristos. Nu prin botezul în apă, nici într-un caz! I Corinteni 12, a zis: „Printr-un singur Duh, Duhul Sfânt, noi suntem aduşi în Trupul acela.” Şi suntem tot aşa în siguranţă cum este acel Trup în siguranţă. Dumnezeu este... a promis-o.

Cum poate Dumnezeu să-L judece din nou, când El a mers la Calvar? Mergând sus la Golgota, El a fost bătut, zdrobit, El nu putea să vindece, El nici măcar nu putea vorbi un cuvânt, cu greu. Din ce cauză? El avea păcatele lumii asupra Lui. Nu pentru că El era un păcătos, ci „El era făcut păcat” pentru mine şi pentru voi. Toate păcatele lumii de la Adam până la venirea Lui, se odihnesc pe umărul Lui. Şi Dumnezeu nu-şi pedepsea Fiul Lui. El pedepsea păcatul. Vedeţi cât de oribil era? El făcea o ispăşire. El făcea o cale de scăpare pentru toţi acei pe care Dumnezeu, prin cunoştinţa Lui mai dinainte, ştia că vor veni.

Acum, deci, când voi sunteţi „printr-un singur Duh noi suntem botezaţi în acel Trup, un Trup, care este Cristos,” şi suntem în siguranţă pentru totdeauna. Acum, acolo este unde se pare să lovească ciudat, în special pe credincioşii Arminieni, căci ei sunt... trebuie să facă ceva care să merite ei înşişi, sau ceva lucru pe merit. Cum poate fi aceea prin două lucruri în acelaşi timp? Este ori prin har ori prin fapte, una. Aceasta nu poate fi prin acelaşi lucru, dacă este prin două lucruri diferite; aceasta trebuie să fie prin acela.

Eu, vai, eu doar nu pot vedea nimic altceva decât harul lui Dumnezeu. Aceea este alcătuirea mea. Eu întotdeauna am crezut în har. Eu sunt doar har peste tot, asta-i tot. Aceasta nu este că eu... chiar în viaţa mea, când am fost un copil, eu nu am putut vedea nimic, doar har, har. Ei zic: „Eu voi... Tu îmi scarpini spatele meu şi eu îl voi scărpina pe al tău.” Ei bine, este o expresie îngrozitoare. Dar mie nu-mi pasă dacă voi îl scărpinaţi pe al meu sau nu, dacă al vostru necesită scărpinare, eu vă voi scărpina oricum. Vedeţi, har. Da, domnule. Vedeţi, harul lucrează prin dragoste. Dacă aveţi nevoie de aceasta! Indiferent dacă voi niciodată nu aţi făcut nimic pentru mine, eu nu am nici un singur lucru de-a face cu voi, dacă aveţi nevoie de el îl voi face oricum. Har! Din cauză că voi aveţi nevoie de el!

Mi-a trebuit salvare. Nu era nimic ce mă putea salva. Nu era nimic ce puteam să fac cu mine, eu nu puteam nici mai mult să mă salvez decât nimic. Dar am avut nevoie de salvare, deoarece am crezut într-un Dumnezeu. Şi Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, făcut în asemănarea cărnii păcătoase, să sufere în locul meu, şi eu am fost salvat, numai prin har am fost eu salvat. Nici un lucru nu puteam face, sau să faceţi voi, să vă salvaţi. Şi acei pe care El i-a cunoscut mai dinainte înainte de întemeierea lumii...

-----
Apoi înlăuntrul Lui era un atribut de Salvator. Cum putea una din creaturile acelea, când acolo nu era păcat sau nici gânduri de păcat, cum putea una din ele să fie pierdută? Aceasta nu putea fi. Deci acolo trebuia să fie ceva făcut care putea fi pierdut, aşa ca El să poată fi un Salvator. Înlăuntrul Lui era un Vindecător. Credeţi voi că El este un Salvator? [Adunarea zice: „Amin.” - Ed.] Voi credeţi că El este un Vindecător? [„Amin.”] Dar cum ar fi dacă nu era nimic să salvezi sau să vindeci? Vedeţi, acolo trebuia să fie ceva făcut în felul acela.

Deci acum, El nu a făcut-o în felul acela, dar El a pus omul în libera alegere morală: „Dacă tu iei aceasta tu trăieşti, dacă tu iei aceea tu mori.” Şi fiecare om care vine în lume încă este aşezat cu acelaşi lucru. Dumnezeu, prin cunoştinţa Lui mai dinainte, ştia cine va fi şi cine nu va fi.

-----
De aceea acum, Dumnezeu şade. El deja s-a manifestat, El este Dumnezeu. El deja s-a manifestat ca un Salvator, omul a fost pierdut şi El i-a salvat. El deja s-a manifestat ca un Vindecător. Nu contează ce spun oamenii că este El; şi El este, oricum, doar acelaşi. El este un Vindecător, El este un Salvator, El este Dumnezeu, El este Etern. Şi El are un scop. Şi scopul Lui era, la început, să facă creaturi care să-L iubească şi să I se închine.

Şi El a făcut creaturi, şi creaturile au căzut. Şi apoi Dumnezeu, prin infinitatea Lui, a privit jos prin cursul timpului şi a văzut pe fiecare om care va fi salvat. Fiecare om, El l-a cunoscut prin cuno-... prin cunoştinţa mai dinainte. De aceea dacă El, prin cunoştinţă mai dinainte, ştia cine va fi salvat şi cine nu va fi salvat, El a putut predestina. Astfel, cuvântul nu este un cuvânt aşa de rău până la urmă, nu-i aşa? El a putut predestina, deoarece El ştia cine vrea şi cine nu vrea. De aceea, pentru a prinde pe acei ce vor, El a trebuit să facă o ispăşire pentru păcatul lor. Oh, dacă noi putem, noi vrem să ajungem la aceasta, doar câteva versete mai jos. El ne-a predestinat la Viaţă Eternă, ştiind că cei ce vor lăsa totul la o parte, şi nu contează cât de indiferent ar arăta înspre copiii lumii, aceasta nu însemna nici un lucru pentru ei, pentru că ei erau copii ai lui Dumnezeu. Şi El i-a chemat.

Şi El a trimis pe Isus, ca Sângele Lui să poată fi un ispăşitor, ispăşire de Sânge, să facă o împăcare, sau o acceptare, sau o curăţire. Un proces de curăţire constant... Nu doar o dată la o trezire, ci „trăieşte veşnic, să facă mijlociri,” ca Creştinul să fie ţinut curat zi şi noapte. Acolo este Sângele lui Isus Cristos care face o acceptare pe cruce acolo, la... în Prezenţa lui Dumnezeu, care ne curăţeşte constant, zi şi noapte, de tot păcatul. Şi noi suntem în siguranţă băgaţi înăuntru. Băgaţi înăuntru cum? Prin Duhul Sfânt, în Trupul Domnului Isus, şi în siguranţă. „Cel ce ascultă Cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis, are Viaţă veşnică şi nu va veni niciodată la judecată, ci a trecut de la moarte la Viaţă.” Nu mai există judecată! Creştinul niciodată nu merge la judecată. Cristos a mers pentru el. Avocatul meu a stat în locul meu. El a pledat cazul meu, căci eu eram neştiutor. El a spus Tatălui că eu nu eram vrednic, că am fost neştiutor. Dar El m-a iubit şi El a luat locul meu, şi a pledat cazul meu, şi astăzi eu sunt liber! Da, domnule. Şi El şi-a vărsat Sângele Lui, să ofere acolo pentru păcatul nostru.

-----
Apoi înfierea, aşezarea. Acum, Dumnezeu face aceasta în lucrare. Şi acum dacă eu pot aduce aceasta la voi, atunci noi vom începe drept înainte acum al 5-lea verset, eu vreau să-L citesc.
Ne-a predestinat la înfierea de copii prin Isus Cristos la sine, după buna plăcere a voii Lui Proprii,
Este plăcerea lui Dumnezeu să facă voia Sa, înfiind, aşezând. Acum ce face El? Aşează Biserica Lui. Întâi, El a chemat biserica Lui, Metodişti, Prezbiterieni, Luterani, Baptişti, îi cheamă. Apoi ce a făcut El? A trimis Duhul Sfânt şi le-a dat botezul Duhului Sfânt.

Eu aş vrea ca voi oamenii Penticostali să vă scoateţi aceasta din inimă. Cincizecimea nu este o denominaţiune; Cincizecimea este o experienţă. Ea este Duhul Sfânt. Ea nu este o organizaţie. Voi nu aţi putea organiza Duhul Sfânt. El nu ar sta la aceasta. Acum voi aveţi o organizaţie pe care voi o numiţi aşa, dar Duhul Sfânt se mută drept afară şi vă lasă să şedeţi chiar unde sunteţi voi, şi doar continuă să meargă. Vedeţi? Cincizecimea nu este o organizaţie; cincizecimea este o experienţă.

-----
Acum aşezând fiul. Primul lucru după ce fiul era înăuntru, el a devenit un fiu, dar apoi noi aflăm căci comportarea lui este ce l-a aşezat la înfiere, dacă el s-a comportat bine sau nu. Şi aceasta este cincizecimea... Acum doar lăsaţi-mă să vă arăt că cincizecimea nu este o denominaţiune. Câţi Baptişti de aici care aţi fost Baptişti, care aţi primit Duhul Sfânt, să vă văd mâna. Vedeţi? Câţi Metodişti care sunteţi aici care aţi primit Duhul Sfânt, ridicaţi-vă mâna. Câţi Nazarineni de aici aţi primit Duhul Sfânt, ridicaţi-vă mâna. Prezbiterieni, au primit Duhul Sfânt? Vedeţi? Luterani? Alte culte, care nu au aparţinut în Penticostali de loc, doar aţi aparţinut la vreun cult, aţi primit Duhul Sfânt, să vă văd mâna. Vedeţi? Deci atunci Cincizecimea nu este un cult, ea este o experienţă.

Acum, Dumnezeu v-a dus în Trupul lui Cristos. Acum ce face El? După ce voi v-aţi dovedit, v-aţi sfinţit cu comportarea voastră bună, ascultători de Duhul Sfânt, nu contează ce a zis lumea.

-----
Voi în continuu veţi folosi acel nume „Tată, Fiu şi Duh Sfânt” să botezaţi, când nu există nici un pic de Scriptură pentru aceasta în Biblie. Aş vrea un arhiepiscop sau altcineva să-mi arate unde a fost cineva în Biblie botezat vreodată în numele de „Tată, Fiu, Duh Sfânt.” Eu vreau ca cineva să-mi arate pe cineva care a fost cândva botezat în vreun fel în afară de Numele lui Isus. Dar ai lui Ioan nu au fost... botezaţi, ei au fost botezaţi crezând că El urma să vină, dar ei nu au ştiut cine era El. Dar imediat ce ei au recunoscut aceea, ei au trebuit să vină să fie rebotezaţi din nou în Numele lui Isus Cristos. Eu vreau cineva să... Eu i-am întrebat pe Adunarienii lui Dumnezeu, pe ceilalţi predicatori, Baptiştii, Prezbiterieni, şi totul. Ei nu vor, nu vor să vorbească despre aceasta. Eu vreau să văd Scriptura.

Şi apoi eu sunt un „fanatic,” ha, atunci eu sunt „nebun,” ieşit din minţi, eu sunt un „nebun,” doar pentru că eu încerc să vă spun Adevărul? Acum, aceea este cinstit, fraţilor. Dacă un bărbat este vândut pentru Dumnezeu, tu ai vândut închizătorul, patul puştii, şi ţeava. Tu eşti pus deoparte, tu eşti o creatură diferită.

Mulţi sunt chemaţi, puţini sunt aleşi. Da, mulţi oameni sunt chemaţi, voi primiţi o chemare în inima voastră: „Da, eu cred că Dumnezeu mă iubeşte. Eu cred că El o face.” Dar, frate, aceea, tu vei fi tot aşa de departe pierdut ca restul din ei, căci ei vor veni acolo în ziua aceea, chiar zicând: „Doamne, eu am scos draci în Numele Tău. Eu am făcut totul în Numele Tău. Eu am avut servicii de vindecare. Eu am predicat Evanghelia. Eu am scos draci.” Şi Isus zice: „Pleacă de aici, Eu nici măcar nu te cunosc, făţarnicule. Este cel ce face voia Tatălui Meu!” De ce nu pot oamenii să o vadă? Acum, eu ştiu că aceea roade. Şi eu nu vreau să rănească, eu nu vreau să fie în felul acela.

Mi se pare că noi suntem la timpul sfârşitului, şi Dumnezeu înfiază, aşează poziţional în Biserică, în Trupul lui Cristos, pe ai Săi. Acum, acolo nu vor fi prea mulţi pe care-i pune El acolo, eu vă spun asta de la început. Voi ziceţi: „Oh, ei bine, acolo va fi un număr aşa de mare!” Dar El a avut şase mii de ani din care să-i tragă afară, de asemenea. Amintiţi-vă, învierea vine şi noi suntem apucaţi sus cu ei. Doar câţiva din ei, vedeţi. Voi verificaţi-vă salvarea voastră, repede. Cercetaţi-vă din nou şi vedeţi ce a mers rău. Vedeţi? Vedeţi doar care este situaţia. Eu ştiu că asta-i tare, dar, frate, el este Adevărul. El este Adevărul lui Dumnezeu. Înfierea!

-----
Înfierea, aşezând poziţional! Unde sunt ei? Arătaţi-mi unde sunt ei. Dumnezeu îşi cheamă copiii Lui la o parte prin manifestare. Ei nu trebuie să spună nici un cuvânt despre aceasta, voi vedeţi că ceva s-a întâmplat. Poziţional Îşi aşează fiul, aducându-l în ordine chiar exact cu aceleaşi lucruri. El este tot aşa de mult în autoritate, cuvântul lui este tot aşa de bun ca al unui Arhanghel, mai bun. Fiul a fost înfiat, pus într-un loc înalt, aşezat acolo afară, şi-a schimbat hainele, şi-a schimbat culoarea. Tatăl a avut o ceremonie, a zis: „Acesta este fiul meu, de acum înainte el este guvernator. El este stăpânul. El este peste toată moştenirea mea. Tot ce am Eu îi aparţine lui.” Asta-i adevărat. Apoi noi am putea merge înapoi la acelaşi, Elah, Elah, Elohim, Elohim, vedeţi, unde El este de sine existent. Şi apoi vine înapoi prin Iehova care a făcut ceva, El i-a dat omului stăpânire peste pământ. După ce aşteptăm noi? Manifestările. Pământul geme. Să mergem jos la aceasta şi să o citim. În ordine.

Citiţi contul integral în... Poziţia în Cristos.

Dar cîtă vreme moştenitorul este nevrîstnic, eu spun că nu se deosebeşte cu nimic de un rob, măcar că este stăpîn pe tot.

Ci este supt epitropi şi îngrijitori, pînă la vremea rînduită de tatăl său.

Tot aşa şi noi, cînd eram nevrîstnici, eram supt robia învăţăturilor începătoare ale lumii.

Galateni 4:1-3