Filtrul unui om gânditor.
<< anterioare
viitoare >>
Filtrul unei lumi religioase.
William Branham.Citiţi contul integral în...
Filtrul unui om gânditor.Numeri 19:9,
Şi un om care este curat să adune sus cenuşa juncanei, şi o va pune în afara taberei într-un loc curat, şi aceasta va fi păstrată pentru adunarea copiilor lui Israel pentru o apă de separare: aceasta este o purificare pentru păcat.Subiectul care eu îl folosesc în seara aceasta este: Filtrul Unui Om Gânditor. Acela sună foarte radical pentru un subiect, pentru un lucrător care este aşa de împotrivitor la fumat, să ia un text ca acela, Filtrul Unui Om Gânditor.
A venit la împlinire, că, cealaltă dimineaţă când am mers la vânat de veveriţe. Dacă voi persoanele afară la radio, pe unde, sau pe unda de telefon, aţi fi putut vedea expresia pe faţa acestei adunări când mi-am anunţat textul, voi aţi fi avut un râs din aceasta. Filtrul Unui Om Gânditor.
Ei bine, toată aceasta s-a întâmplat sus unde Îngerii Domnului mi-au apărut într-o dimineaţă, şi veveriţele acelea au fost vorbite în existenţă. Voi toţi vă amintiţi când a avut loc. Şi, de asemenea, chiar la vârful dealului unde eu stăteam, era unde... chiar înainte de a predica cele Şapte Epoci ale Bisericii, mergând la vânătoare într-o dimineaţă înainte de lumina zilei. Acolo a stat... M-am gândit că soarele venea sus, pe la ora patru dimineaţa. Neobişnuit; eu am văzut Lumina aceea, şi m-am întors în jur, şi acolo au stat cele Şapte Sfeşnice de Aur stând sus acolo pe vârful dealului, cu asemănarea unui curcubeu venind în sus prin ţevi şi alimenta afară.
Imediat după aceea, Domnul Isus ne-a apărut nouă. Şi chiar atunci am auzit un Glas care a spus: „Iehova din Vechiul Testament este Isus din cel Nou.” Şi acolo era El, după o vreme, descoperit după acele Şapte Sfeşnice de Aur. Atunci observaţi aceea. Câţi îşi amintesc acel text? Eu l-am scris pe spatele unei cutii de cartuşe ce le aveam în buzunarul meu. „Iehova din Vechiul Testament este Isus din cel Nou.” Dumnezeu în Ceruri ştie că aceea era adevărat.
----
Eu am citit acolo în Cartea despre... despre Daniel, unde el a venit la „cel Îmbătrânit de Zile, a Cărui păr era aşa de alb ca lâna.” Atunci eu l-am văzut pe acel Îmbătrânit de Zile. El a fost acel Îmbătrânit de Zile, acelaşi ieri, azi, şi-n veci. Vedeţi, acesta era un simbol, atunci. De ce lâna albă? Şi atunci eu... Duhul Sfânt părea să-mi vorbească despre un tablou care l-am văzut o dată, despre un judecător din vechime. Apoi am mers la istorie; am mers înapoi la istoria Bibliei şi totul, să aflu. Şi judecătorii vechi, ca marele preot în Israel, el a trebuit să aibă acel alb, păr şi barbă căruntă lânoasă, pentru că albul peste el a semnificat că el era autoritatea supremă a judecătorilor în Israel.Şi chiar în ziua de astăzi, şi în jos până la câteva sute de ani în urmă, poate două sute de ani în urmă, sau poate nu în felul acela, mai târziu decât aceea. Toţi judecătorii englezi, nu contează cât de tineri erau ei sau cât de bătrâni erau, când ei au mers înăuntru pentru judecată, ei au purtat o perucă albă; şi să arate că acolo nu era nici o altă autoritate, în împărăţia aceea, peste cuvântul lor. Cuvântul lor este ultimatumul împărăţiei. Ce ei spun, aceea este totul. Şi acum, atunci, am văzut aceea. Acolo era El stând acolo, încă un Om tânăr, dar cu peruca albă. El era deplina, Autoritate supremă. El era Cuvântul. Şi El avea, purta peruca albă.
Apoi, mai târziu când noi am terminat, şi predica, şi am mers afară în vest, şi când Îngerii Domnului au apărut acolo afară pentru cele Şapte Peceţi, şi aceasta a mers sus în aer (care noi avem fotografia despre aceasta aici, şi în jur prin ţară), acolo era El stând acolo, încă cu perucă cu acea autoritate supremă. El este Capul Bisericii. El este Capul Trupului. Nu există nimic ca El, nicăieri. „El a făcut toate lucrurile Singur. El a făcut toate lucrurile pentru Sine, şi fără El nu a existat nimic făcut.” „El are toată autoritatea în Ceruri şi pe pământ,” şi totul îi aparţine Lui. „Şi în El locuieşte plinătatea Dumnezeirii trupeşte.” „Şi Cuvântul era Dumnezeu, şi s-a făcut trup printre noi.” Şi El a fost Acela care a descoperit întregul secret al planului întreg de salvare, despre care au vorbit toţi profeţii şi oamenii înţelepţi. El singur era acel Unul cu perucă şi autoritatea supremă.
Acum, eu m-am oprit, sus pe deal cealaltă dimineaţă, se părea că acolo erau nişte veveriţe care zburdau sus acolo. Şi am pornit să mă aşez jos. Şi eu am fost acolo doar un moment, când, tufele se mişcau lângă mine, şi ceva ins mare cu o muschetă cu două ţevi de un fel de lucru a venit umblând prin tufişuri acolo, şi parcă m-a speriat foarte rău. Eu am mers acolo, m-am adăpostit jos; mi-a fost teamă să mă mişc, teamă că mă va împuşca. Şi tufele se mişcau, aşa că doar am şezut foarte liniştit.
O veveriţă a pornit în sus peste deal, şi el a tras cu ambele ţevi cu ea. Şi astfel el nu a nimerit-o, şi astfel veveriţa a mers jos peste deal. M-am gândit: „Acum eu mă voi îndepărta; toată gălăgia aceea face ecou. El îşi are puşca descărcată.” Şi am pornit în jos pe deal, şi tipul a puşcat chiar înaintea mea. Aceasta m-a întors înapoi pe aici. Şi eu am pornit pe aici, să merg în jos pe altă cale, şi o puşcă douăzeci şi doi a pornit, şi gloanţele bâzâind deasupra mea. Am spus: „Măi, eu sunt într-un loc îngrozitor.”
Astfel m-am întors în jur şi am mers jos pe la râu. Şi m-am gândit: „Eu voi merge jos aici şi mă ascund până când ei se dau jos, aşa ca eu să pot ieşi afară.” Şi pe drum în jos, eu s-a întâmplat să atrag... Atenţia mi-a fost atrasă să privesc dincolo la dreapta mea. Şi, cum am privit, acolo a zăcut un pachet gol de ţigări unde unul din ei l-a aruncat jos, în toată alergarea de... când veveriţele se duceau prin tufe.
M-am uitat în jos la el. Eu nu l-am ridicat, căci mie nu-mi place mirosul acelor lucruri, în primul rând. Şi m-am uitat jos acolo, şi aceasta era o anumită companie de tutun care eu presupun că nu ar trebui să le chem numele, dar voi veţi şti. Acesta a spus acolo: „Filtrul unui om gânditor şi gustul unui om fumător.” M-am uitat la lucrul acela, şi m-am gândit: „Filtrul unui om gânditor?” M-am gândit: „Dacă omul s-ar putea gândi câtuşi de puţin, el nu ar fuma deloc. Cum ar putea să fie , filtrul unui om gânditor'? Un om gânditor nu ar fuma deloc.” În regulă.
----
M-am uitat la acesta, şi m-am gândit: „Aceasta este ceva ca denominaţiunile de astăzi, bisericile care le avem.” Fiecare din ele au propriul lor filtru; ei au propriul lor fel de filtru. Ei lasă doar ce ei vor să vină înăuntru, şi ce să nu vină înăuntru; ce filtrează ei înăuntru şi filtrează afară, cu felul lor propriu de filtru. Ei doar lasă numai atât din lume să intre să-i satisfacă pe necredincioşii care sunt înăuntru acolo. Ei îi vor lua înăuntru indiferent ce sunt ei, dacă ei au bani. Ei îi vor lua înăuntru indiferent de ce sunt ei, dacă ei sunt populari. Dar există un lucru privitor la aceasta, voi nu puteţi intra în Biserica lui Dumnezeu în felul acela; nu denominaţiunea acum, eu vreau să spun adevarata, Biserica veritabilă a lui Dumnezeu.----
Oamenii, ei ştiu ce vor ei. Aşa că dacă ei trebuie să obţină ceea ce vor, atunci ei vor trebui să aibă un anumit fel de filtru, şi suficient din lume să vorbească, să le satisfacă gustul lor lumesc. „Filtrul unui om gânditor, gustul unui om fumător.” Filtrul unei lumi religioase, şi gustul unui om lumesc.Ei vor să fie religioşi. Ei gândesc că ei trebuie să fie religioşi, pentru că ei au un suflet. Când noi am venit întâi în această ţară, ia-ţi găsit pe Indieni închinându-se la sori şi aşa mai departe, deoarece (de ce?) el este o fiinţă umană. Noi mergem înapoi în junglele îndepărtate din Africa, noi îi aflăm pe băştinaşi închinându-se la ceva. De ce? Ei sunt fiinţe umane, şi ei vor, trebuie să se închine. Astfel fiinţa umană, nu contează cât de căzut este el, el încă ştie că există ceva pe undeva. Dar el are un astfel de gust pentru lume, încât el nu poate lua filtrul corect. El trebuie să-şi aibă filtrul făcut de el. Fiecare îşi face propriul lui filtru.
----
Observaţi în Numeri 19, eu vreau ca voi să-l citiţi când vă duceţi acasă, când aveţi mai mult timp. Observaţi, când Israel a săvârşit păcat, mai întâi ei au luat o juncană roşie care niciodată nu a avut un jug pe gâtul ei. Aceea înseamnă că ea niciodată nu a fost înjugată cu nimic. Şi ea a trebuit să fie roşie. Culoarea roşie este o culoare de ispăşire. Voi ştiţi, ştiinţa ştie că dacă voi luaţi roşu şi priviţi prin roşu, la roşu, acesta-i alb. Priviţi prin roşu, la roşu, acesta-i alb. El priveşte prin Sângele roşu al Domnului Isus, şi păcatele noastre roşii devin aşa de albe ca zăpada, roşu prin roşu. Şi juncana a fost ucisă în timpul serii, de către întreaga adunare a lui Israel. Şi acolo s-au pus şapte dungi din sângele ei pe uşă unde întreaga adunare a trebuit să intre; o tipizare a celor Şapte Epoci ale Bisericii, prin Sânge.Şi apoi trupul ei a fost luat şi ars. El a fost ars cu copitele, cu pielea, cu intestinele, cu balega. Totul a fost ars, împreună. Şi acesta a trebuit să fie ridicat de către un om curat, şi a trebuit să fie pus într-un loc curat în afara adunării. De aceea, dacă Israel putea măcar să vadă tipizarea! Acest Cuvânt al lui Dumnezeu nu trebuie să fie mânuit de mâini murdare de necredinţă. Acesta trebuie să fie un om curat. Şi dacă el este curat, el a trebuit să vină prin Filtrul lui Dumnezeu.
Un om curat, mâini curate, şi a trebuit să fie păstrat într-un loc curat; nu un loc unde Izabele, şi Rickii, şi totul să ia parte; ia împărtăşirea şi lucruri, când ei umblă în jur cu neveste, şi bărbaţi, şi tot felul de murdărie; mergând la dansuri şi chefuri, şi poartă păr scurtat, şi pantaloni scurţi, şi totul altceva, şi se numesc pe ei înşişi Creştini. Acesta este să fie păstrat într-un loc curat, şi mânuit cu mâini curate. Şi atunci când Israel a păcătuit, şi au recunoscut că ei au făcut rău, atunci ei au fost presăraţi cu cenuşa juncanei lor, peste ei. Şi aceea a fost apa de separare, o purificare de păcat.
Observaţi. Iată-l aici! Şi când Israel, înainte ca ei să poată veni în părtăşie în închinare, ei au trebuit mai întâi să treacă prin apele de separare. „Justificare prin credinţă; vine prin auzire, auzirea Cuvântului.” Atunci ei au intrat în adunare sub acele şapte dungi, sângele, să arate că ceva a murit şi a mers înaintea lor, pentru păcatul lor. Ei au fost separaţi prin auzirea Cuvântului, apele de separare, atunci au intrat în părtăşie.
Singurul loc în care Dumnezeu l-a întâlnit pe om a fost în spatele acelei rânduieli. El nu l-ar întâlni niciunde altundeva. El a trebuit să vină în spatele acelei rânduieli. Dumnezeu l-a întâlnit pe Israel numai într-un singur loc. Şi Dumnezeu vă întâlneşte numai într-un loc, şi acela-i în Isus Cristos; şi El este Cuvântul, apele de separare. Şi Sângele Lui a fost vărsat pentru toate cele Şapte Epoci ale Bisericii. Şi atunci, prin Duhul Sfânt, noi intrăm în părtăşia aceea, care este dată numai Bisericii. O, cât de măreţ este El!
De asemenea, acum, noi vrem să ne uităm la Efeseni 5:26: „Aceasta este spălarea apei prin Cuvânt,” o apă de separare. Ce face Aceasta? Atunci, Filtrul lui Dumnezeu este Cuvântul. Ape de separare: „spălarea apelor, de separare, prin Cuvânt,” Filtrul lui Dumnezeu.
Atunci, voi nu puteţi veni în Cristos printr-un filtru de biserică. Voi nu puteţi veni printr-un filtru denominaţional sau un filtru de crez. Există numai un Filtru, prin care voi puteţi intra în acel loc sfânt, acela-i prin „spălarea apei prin Cuvânt.” Cuvântul lui Dumnezeu este Filtrul unui om gânditor.
Biserica vă va judeca aici dacă sunteţi un membru bun, sau nu. El vă va da un funeral bun, şi coboară steagul pe jumătate la moartea voastră, trimite cununi mari de flori şi de toate pentru voi. Dar când se ajunge jos la sufletul vostru în faţa lui Dumnezeu, acesta trebuie să aibă Viaţă Eternă. Şi dacă el are Viaţă Eternă, el este parte din Cuvânt. Şi cum propriul meu cuvânt nu poate tăgădui... Mâna mea proprie nu poate tăgădui mâna mea. Ochii mei propri nu pot tăgădui mâna mea, sau piciorul meu, sau degetul meu de la picior, sau orice parte din mine. Ei nu o pot tăgădui.
Şi nici nu poate un om care este o parte din Cuvântul lui Dumnezeu, sau o femeie, să tăgăduiască o parte din Cuvântul lui Dumnezeu. Atunci, femeilor, când vă gândiţi că voi puteţi avea părul scurtat şi să veniţi în Prezenţa lui Dumnezeu, voi sunteţi greşite. Voi o vedeţi? Voi sunteţi greşite; voi nu puteţi veni prin Filtrul lui Dumnezeu unde sunteţi spălate prin apa Cuvântului. Atunci voi intraţi în părtăşie. Voi gândiţi că sunteţi, dar voi nu puteţi până când voi veniţi prin Cuvânt, şi fiecare punct mic, fiecare Cuvânt mic al lui Dumnezeu. „Omul nu va trăi numai cu pâine, ci prin fiecare Cuvânt.” Acesta trebuie să vină prin acea filtrare, să vină să iasă. Şi acela dă gustul omului neprihănit, căci aceea-i ce caută el, caută ceva ca să-l curăţească.
Cuvântul, Cuvântul lui Dumnezeu este Filtrul unui om gânditor, şi El face gustul unui om neprihănit. Noi ştim că aceea-i adevărat; filtrează afară tot păcatul de necredinţă. Acolo nu mai este necredinţă când voi veniţi prin Filtru, deoarece acesta-i gustul unui adevărat credincios. Credinciosul adevărat vrea să fie corect, oricum. El doar nu vrea să spună: „Ei bine, eu aparţin la rangurile sociale. Eu aparţin la biserică, cea mai mare biserică în oraş.” Mie nu-mi pasă dacă aceasta este o misiune la colţ, dacă este adăpost în tufiş, pe undeva, un om gânditor ştie că el trebuie să-l întâlnească pe Dumnezeu. Şi indiferent de ce spune biserica, sau oricare altul spune, el trebuie să vină pe cerinţele lui Dumnezeu. Şi cerinţele lui Dumnezeu sunt Cuvântul lui Dumnezeu.
„Ei bine,” ei spun: „Cuvântul lui Dumnezeu.” Sigur, ei toţi cred că Acesta-i Cuvântul lui Dumnezeu, dar puteţi voi filtra prin Acesta? Cum o să lăsaţi voi o femeie cu părul scurtat să vină să treacă Acolo? Cum o să faceţi voi aceea? Cum o să-l lăsaţi voi pe un om să vină pe Acolo care nu vrea să susţină această Învăţătură? Vedeţi? Acesta nu este gustul unui om gânditor. Nu. Un om gânditor va gândi, un om gânditor va gândi de două ori înainte ca el să sară în aşa ceva.
Observaţi, acel Cuvânt nu se poate tăgădui pe Sine. Atunci acesta este satisfăcut, sau aceasta-i dorinţa. Aceasta-i o dorinţă de ce? Ce v-a făcut să-L doriţi, în primul rând? Pentru că jos în sufletul vostru acolo era o sămânţă predestinată care era Viaţă Eternă, întotdeauna stând acolo, întotdeauna era înăuntru acolo. „Toţi pe care Tatăl Mi ia dat vor veni la Mine. Nu există nici unul care o să fie pierdut.”
Gustul unui om gânditor, când un om gânditor aude Cuvântul lui Dumnezeu: „Oile Mele aud Glasul Meu, ele nu vor urma un străin,” căci jos înăuntru acolo este Viaţă, şi Viaţa se conectează cu Viaţa. Păcatul se conectează cu păcatul, şi păcatul este aşa de făţarnic încât acesta gândeşte că el este mântuit când el nu este mântuit. Acesta este chiar în adâncimile făţărniciei.
Citiţi contul integral în...
Filtrul unui om gânditor.
Căsătorie şi Divorţ.
Dovezi de Potop.
