Dumnezeu care este bogat în îndurare.

William Branham.

Citiţi contul integral în...
Dumnezeu care este bogat în îndurare.

Acum dacă la mulţi dintre voi vă place să însemnaţi jos Scripturi care le citeşte un lucrător. Şi mi-ar place ca voi să, în seara aceasta, dacă aţi vrea, să deschideţi la Efeseni.
Şi eu am vorbit duminica trecută despre Efeseni, cum că Cartea lui Iosua era Efesenii din Vechiul Testament, şi cum era aceasta o Carte de răscumpărare. Şi răscumpărarea are două părţi diferite, „veni afară din” şi „a intra în.” Întâi, voi trebuie să veniţi afară. Unii oameni vor să aducă lumea înăuntru cu ei; dar voi trebuie să ieşiţi afară din lume, să intraţi în Cristos. Voi trebuie să ieşiţi afară din necredinţă, să intraţi în credinţă. Acolo nu poate fi un lucru în calea voastră. Să aveţi într-adevăr credinţă veritabilă, voi trebuie absolut să lăsaţi tot ce este contrar la Cuvântul lui Dumnezeu, în urmă, să intraţi în credinţă.
Şi aceea era Cartea Efesenilor din Vechiul Testament, Iosua. Unde, Moise a reprezentat legea, nu putea mântui pe nimeni; dar harul a putut, şi aici Iosua este acelaşi cuvânt ca Isus: „Iehova-salvator”.
Iar acum atunci, noi aflăm că noi am venit la un alt Efeseni, un alt Efes acum. Unde, că, în denominaţiunile noastre intelectuale şi aşa mai departe, şi toate din programele noastre educaţionale au venit la Iordanul lor, atunci noi trebuie să avem un Efeseni din nou. Noi trebuie să avem un exod, să „ieşim afară” şi să „mergem înăuntru,” pentru Răpire.

Acum noi o să citim în seara aceasta din al 2-lea capitol din Efeseni. Eu doar am spus ca astfel voi să puteţi ajunge la acel loc, sau să deschideţi la capitol.

Voi, şi pe voi el va însufleţit, care aţi fost morţi în nelegiuiri şi păcat: În care în vremurile din trecut aţi umblat după mersul acestei lumi, după prinţul puterii din văzduh, duhul care acum lucrează în copiii neascultării: Printre care noi toţi de asemenea am avut convorbirile noastre în vremurile din trecut în poftele firii, împlinind dorinţa firii şi a minţii; şi eram prin natură copii a-i mâniei, chiar ca alţii. Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru marea lui dragoste cu care el ne-a iubit, Chiar când noi eram morţi în păcat, ne-a însufleţit El împreună cu El, sau, ne-a însufleţit împreună cu Cristos, (prin har sunteţi voi mântuiţi;)   [Efeseni 2:1-5]
Eu vreau să iau de acolo câteva, sau parte din versetul, „dar Dumnezeu” - Dumnezeul Care Este Bogat În Îndurare.

Eu vreau ca voi să observaţi aici despre profetul, apostol, adică, Pavel, care, cum a făcut el menţiune despre aceasta, cum: „Pe voi El va însufleţit, care eraţi odată morţi. Pe voi El va însufleţit, care eraţi odată morţi, morţi în păcat şi fărădelegi; umblând după lucrurile lumii, dorinţa cărnii, şi împlinind dorinţa minţii. A...”
Ce a cauzat această schimbare, voi vedeţi? Şi ce a cauzat-o, „de la odată fiind morţi”, să însufleţească? Însufleţi înseamnă „făcut viu”. Acolo era o schimbare, de la moarte la Viaţă. Nu există altul, nu există nici un alt lucru care s-ar putea întâmpla la orice persoană, aşa de mare, ca să-l schimbe de la moarte la Viaţă. Un om, dacă el murea fizic, şi ar putea să fie vindecat fizic, acela ar fi un lucru măreţ, dar nimic aşa de măreţ ca atunci când el este mort spiritual şi Dumnezeu la însufleţit la Viaţă.

„Voi odată, în vremurile trecute, morţi.” Voi eraţi morţi. Chiar mulţi de aici în seara aceasta, odată, pot privi înapoi şi să ştie că voi eraţi morţi. Dar acum de ce nu sunteţi voi morţi în seara aceasta, cum aţi fost atunci? Voi meritaţi să fiţi în felul acela, pentru că voi eraţi un păcătos: „dar Dumnezeu Care este bogat în îndurare”. Acela-i lucrul: „Dumnezeu care era bogat.” Toate lucrurile acestea care noi eram: „dar Dumnezeu”! Aceea a făcut schimbarea chiar acolo: „Dumnezeu care este bogat în îndurare”! O, eu sunt aşa de bucuros pentru aceea, că El este bogat în îndurare. Dacă El era doar bogat în bani, dacă El era doar bogat în materiale, care El este, dar totuşi cel mai măreţ lucru este a fi bogat în îndurare. O, ce cuvânt măreţ este acela, cum că noi eram odată morţi.

Şi noi am vorbit serile trecute despre cum că sămânţa trebuie să moară. Şi totul în jurul acelui germene de viaţă trebuie nu numai să moară, ci să putrezească. Dacă el nu putrezeşte, el nu poate trăi. Şi putrezit este, „complet descompus; el este terminat”. Şi până când noi ajungem la punctul când propriile noastre idei şi propria noastră gândire este complet dusă şi este putrezită departe de la noi, atunci germenele de viaţă poate să înceapă să trăiască.
Acum am putea, eu aş putea injecta doar un pic de învăţătură aici, care eu nu ştiu… Dacă voi nu o credeţi, în regulă. Aceea-i doar bine. Eu o cred. Eu cred căci un om, când el se naşte în lumea aceasta, căci când tu eşti un prunc mic, născut în lume, tu nu ai fi putut să fi aici fără să fie cunoştinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, pentru că El este infinit şi El ştie toate lucrurile. Şi când acel prunc mic este născut în lume, acolo există ceva în acel prunc. Dacă el urmează să aibă vreodată Viaţă, există ceva micuţ înăuntru acolo, în acel copil atunci, la care el vine, mai curând sau mai târziu. Acea sămânţă mică este în el. Acum dacă voi veţi lua… Scripturile declară aceea cu claritate.

Acum dacă tu ai Viaţă Eternă în seara aceasta, dacă noi avem Viaţă Eternă, atunci noi întotdeauna am fost, pentru că există numai o formă de Viaţă Eternă. Noi întotdeauna am fost. Şi motivul că noi eram, este pentru că noi suntem o parte din Dumnezeu. Şi Dumnezeu este singurul lucru care este Etern.
Şi aşa cum Melhisedec a primit zeciuieli de la Abraham, şi aceasta i s-a atribuit la stră-nepotul lui, Levi, care era încă în coapsele lui Abraham; a plătit zeciuieli, căci el încă era în coapsele lui Abraham când el l-a întâlnit pe Melhisedec. Eu vreau să vorbesc despre aceea acolo la celălalt loc, într-o dimineaţă. Cine Este Acest Melhisedec? Acum observaţi asta. În urmă de tot, Dumnezeu l-a cunoscut pe acest băiat venind în jos. El a ştiut toate lucrurile.
Acum noi suntem o parte din Dumnezeu. Voi întotdeauna aţi fost. Voi nu vă amintiţi aceasta, pentru că voi aţi fost numai un atribut în Dumnezeu. Voi aţi fost numai în gândirea Lui. Chiar numele vostru, dacă el a fost vreodată în Cartea Vieţii, el a fost pus acolo înainte de întemeierea lumii. El a ştiut ce aţi fost.

Eu numai spun aceasta, nu să amestec învăţătura, ci să o îndrept, ca noi să putem să ne îndepărtăm de această teamă şi frică. Voi nu ştiţi cine sunteţi. Voi nu o să fiţi, ci voi acum sunteţi fiii lui Dumnezeu. Vedeţi, voi întotdeauna aţi fost fiii lui Dumnezeu. Vedeţi? Căci când Dumnezeu v-a avut pe voi în gândirea Lui la început, voi trebuie să fiţi, ceva parte din voi, Viaţa voastră care este în voi acum, a trebuit să fie cu Dumnezeu înainte acolo. Ei bine, când El, înainte chiar ca El să devină material aici pe pământ, înainte ca să existe ceva, afară de Dumnezeu, voi aţi fost unul din atributele Lui. El a ştiut care va fi numele vostru. El a ştiut culoarea părului care o veţi avea. El a ştiut totul despre voi. Singurul lucru care s-a întâmplat este când voi, fiind un păcătos...

Mulţi din voi vă puteţi împărtăşi cu mine asupra acestui gând. Când voi eraţi un băieţel, sau o fetiţă, voi să umblaţi în jur şi acolo să fie anumite lucruri care doar ar, unde nu i-ar fi deranjat pe ceilalţi copii, se părea de parcă exista ceva în voi care a strigat. Acolo era Dumnezeu pe undeva, deşi voi eraţi un păcătos. Vă amintiţi aceea? [Adunarea zice: „Amin.” - Ed.] Cu certitudine. Acum ce era aceea? Aceea era acea formă mică de Viaţă în voi atunci.
Şi atunci după o vreme, voi aţi auzit Evanghelia. Poate aţi mers la biserică, aţi cules aceasta şi aceea, şi aţi mers de la denominaţiune la denominaţiune. Dar într-o zi, voi fiind o parte din Dumnezeu, voi aţi trebuit să fiţi parte din Cuvânt. Şi când aţi auzit Cuvântul, voi ştiţi de unde aţi venit, aţi ştiut care era Adevărul. Voi aţi fost întotdeauna, sămânţa era în voi întotdeauna. Cuvântul a văzut Cuvântul care era în voi, care era înainte de întemeierea lumii, aţi văzut Cuvântul şi aţi venit la El.

Ca micuţa mea poveste despre vultur, despre cum micuţul vultur a fost clocit de sub o găină. Şi micuţul ins a umblat cu puii, el, găina a cloncănit, şi el nu a înţeles cloncănitul ei. Şi puii micuţi, dieta ce o aveau ei în curtea grajdului, el nu a înţeles aceea, cum că ei au făcut aceea. Dar exista ceva în el, ce părea să fie diferit de la ce era acel pui, deoarece el la început era un vultur. Aşa este. Într-o zi mama lui a venit să-l caute, şi, când el a auzit ţipătul acela de vultur, el era diferit de cloncănitul găinii. Şi acela-i felul cum este cu fiecare credincios născut din nou. Tu poţi auzi toată teologia care o vrei, şi toată nepotrivirea făcută de om; dar când acel Cuvânt luminează acolo afară, atunci există ceva care ia control, tu vii la El. „Voi care aţi fost odată morţi în păcat (viaţa aceea) El v-a însufleţit.” Trebuie să existe o Viaţă acolo la care să însufleţească, întâi. Dumnezeu, prin cunoştinţa Lui mai dinainte, a cunoscut toate lucrurile. Şi noi am fost predestinaţi să fim fii şi fiice a lui Dumnezeu. „Voi care aţi fost odată morţi în păcat şi fărădelegi, în care noi toţi am avut vremurile noastre trecute, dar El ne-a însufleţit.”

Priviţi la Pavel, când Pavel era un mare teolog. Dar când el a venit faţă în faţă cu acel Cuvânt, Isus, acesta a însufleţit.
El a venit la Viaţă chiar repede, pentru că el era rânduit să fie aşa. Cel… El era parte din Cuvânt; şi când Cuvântul a văzut Cuvântul, aceasta era natura lui. Tot cloncănitul găinilor, în bisericile ortodoxe, nu au avut nici un efect asupra lui; el a văzut Cuvântul. El era parte din el. El era un vultur. El nu era un pui; el era doar în curtea grajdului cu ei. Dar el era un vultur, de la început.

Tu poţi vorbi cu oamenii uneori pe străzi, le vorbeşti despre Domnul, ei îţi râde chiar în faţă. Ei bine, noi trebuie să o facem, oricum. Dar ascultaţi: „Nu există nici un om să poată veni la Mine fără ca Tatăl Meu să-l atragă mai întâi”. Dumnezeu trebuie să facă atragerea. Acolo trebuie să fie o Viaţă. „Şi toţi acei care El Mi i-a dat, vor veni la Mine.” El a luat o măsură pentru acei care vor să fie răscumpăraţi. El a luat o măsură pentru acei care vor să fie vindecaţi. Şi atunci din cauză că El a făcut aceasta, Îl face bogat în îndurare, aşa cum El întotdeauna a fost bogat în îndurare. Aceasta trebuie să fie, dacă voi refuzaţi Aceasta, acolo nu este nimic rămas decât Judecata, pentru că păcatul trebuie judecat.
Faraon, când el a mers în mare, ca un personificator, văzând că el putea merge înăuntru cum a mers Moise. Moise cu armata lui, şi Faraon cu armata lui, ei amândoi ar fi trebuit să piară în mare, se părea. Dar Dumnezeu, bogat în îndurare, a făcut o cale de scăpare pentru copiii Evrei, (de ce?) pentru că ei urmau în linia de datorie, ei urmau în Cuvânt.
Acum aceea-i singura cale să obţii milă, este să urmezi instrucţiunile în care Dumnezeu ni le-a dat să le urmăm. Acela-i singurul fel cum El poate arăta îndurare, este când noi urmăm ce a spus El să facem.

Ca mica dezbatere nu cu mult în urmă, cu un lucrător care a spus că eu învăţam o Învăţătură apostolică în ziua aceasta. Eu cred că am vorbit despre aceasta cu o seară sau două în urmă, sau cândva, despre cum a spus el: „Tu încerci să injectezi, în această epocă, o Învăţătură apostolică”. El a spus: „Epoca apostolică a încetat, cu apostolii”. Şi eu l-am întrebat: „Ei bine, tu crezi Cuvântul?”
El a spus: „Da.”
Am spus: „Apocalipsa 22:18 zice, că: ,Oricine va lua afară un Cuvânt din Acesta, sau adaugă un cuvânt la El', nu doar două cuvinte; un Cuvânt, ia un Cuvânt afară”. A spus: „Eu cred asta”.
Am spus: „Atunci eu îţi pot spune unde a fost dată epoca apostolică, Binecuvântările apostolice au fost date la Biserică; acum tu să-mi spui unde a luat-o Dumnezeu afară din Biserică, prin Cuvânt. Tu nu o poţi face; aceasta nu este acolo”. Am spus: „Acum aminteşte-ţi, că Petru, la Ziua Cincizecimii, el era introducătorul epocii apostolice. Şi el le-a spus la toţi să: ,Pocăiţi-vă, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, şi voi veţi primi darul Duhului Sfânt. Căci promisiunea este pentru voi, şi pentru copiii voştri, şi pentru cei ce sunt departe acum, chiar atât de mulţi câţi va chema Domnul Dumnezeul nostru'.”

Acum dacă voi vreţi să ascultaţi la cloncănitul vreunei găini denominaţionale, şi să trăiţi înapoi acolo în lucrurile lumii, atunci aceasta merge să arate că acolo este ceva greşit. Deoarece, Acela este Cuvântul. „Oricine vrea, poate să vină.” Şi dacă voi aveţi o voinţă, ar trebui să veniţi. Dar dacă nu aveţi nici o voinţă, atunci voi sunteţi într-o stare tristă. Dar dacă aveţi o voinţă să veniţi, veniţi să urmaţi formula lui Dumnezeu!
Şi El niciodată nu dă greş să împlinească ce El a promis. Eu odată am fost tânăr, iar acum sunt bătrân, eu niciodată nu L-am văzut să dea greş în Cuvântul Lui. Deoarece, El poate să facă orice în afară de a da greş. El nu poate da greş. Dumnezeu nu poate. Este imposibil ca Dumnezeu să dea greş, şi să rămână Dumnezeu.

Citiţi contul integral în...
Dumnezeu care este bogat în îndurare.

Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.

Dumnezeu, în adevăr, n'a trimes pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mîntuită prin El.

ricine crede în El, nu este judecat; dar cine nu crede, a şi fost judecat, pentrucă n'a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.

Ioan 3:16-18